Maibaumfest Sanktanna - Sărbătoarea Pomului de Mai la Sântana

Am letzten Sonntag im Monat Mai feierten die Schüler, Eltern, Lehrer und die ganze Stadt im Schulhof der deutschen Schule das Maibaumfest.

Das Programm begann um 16 Uhr mit dem Trachtenumzug vom Schulhof bis zum Rathaus Sanktanna. Belegelitet von einigen Mitgliedern der Blaskapelle Nădlăcanka aus Nădlac marschierten 50 Paare in ihrer schwatz-weißen Tracht durch die Stadt.
Im Schulhof angekommen, ging das Fest mit Tanz und Musik weiter. Die Kinder sangen Mailieder, begleitet am Akkordeon von Anton Bleiziffer aus Deutschland. Es wurden auch einige Tänze von der Tanzgruppe Busuiocul aus Sanktanna, unter der Leitung von Rozalia Paşca und der Tanzgruppe Banat Ja aus Neuarad unter der Leitung von Adelheid Simon aufgeführt. Unsere Schüler haben verschiedene Tänze einstudiert und wunderbar aufgeführt. Ganz stolz waren unsere Kleinsten, die Schüler der Vorschulklasse, die einen Tanz zum Familienwalzer aufgeführt hatten. Nach amerikanischer Art wurde ein Lamm versteigert und ein anderes verlost. Die Gewinner dieses Jahres sind Raab Lukas und Palcu-Socaciu Karina. Herzlichen Glückwunsch!

Mit Musik und guter Laune wurden die Gewinner der Lämmer von den Tänzern und Gästen nach Hause begleitet. Alles in einem war es ein gelungener Nachmittag mit viel Freude, Musik, Tanz und Spaß
Bis zum nächsten Mal, wenn es wieder heißt: Dass wir sein, dass wir lustige Maientänzer sein!
Wir danken allen Sponsoren und den Eltern, die uns dabei helfen die Tradition zu pflegen! DANKE!!!

Bilder werden noch hinzugefügt!!!

Sărbătoarea Pomului de Mai la Sântana
În ultima duminică din luna mai elevii secţiei germane şi toţi din comunitatea noastră au sărbătorit Pomul de Mai.
Festivitatea a început la orele 16 cu defilarea perechilor până la primăria oraşului Sântana. Acompaniaţi de muzica câtorva membri din fanfara Nădlăcanka din Nădlac, 50 de perechi au prezentat mândrii portul tradiţional alb-negru din Sântana.
În curtea şcolii germane perechiile au dansat pe muzică de vals şi polka. Acompaniaţi la acordeon de către domnul Bleiziffer Anton, elevii şcolii noastre au cântat un ansamblu de cântece de primăvară.
Ca invitaţi am avut ansamblul Busuiocul din Sântana, sub îndrumarea doamnei Rozalia Paşca şi ansamblul Banat Ja din Aradul Nou sub îndrumarea doamnei Adelheid Simon, care au prezentat dansuri specifice.
În stil american s-a licitat un miel, iar altul a fost câştigat prin tragere la tombolã. Câştigãtorii acestui an sunt Raab Lukas şi Palcu-Socaciu Karina. Seara, alaiul a condus câştigãtorii acasã.
A fost o dupã-masã plãcutã!
Pânã la anu' ... când vom recita iar: Pomul nostru şi doi miei,
licitãm şi strângem lei,
nu trişãm, suntem cuminţi!
Obicei de la pãrinţi!!!

Mulţumim tuturor sponsorilor şi pãrinţilor care fac posibilã continuarea acestei tradiţii!
MULŢUMIM!!!

Urmeazã a se adãuga mai multe poze! 

Schulfeier zu Ehren von Dr. Stefan Hell - Festivitate şcolarã Dr. Stefan Hell

Am 26. Mai besuchte der Nobelpreisträger, Dr. Stefan Hell das Technologische Lyzeum in seinem Heimatort Sanktanna. Im Rahmen dieser Feierlichkeiten traten Schüler aus der deutschen Abteilung mit deutschen Volkstänzen und mit Mariamädchen auf.

În data de 26.05.2016 domnul profesor doctor Stefan Hell, laureat al premiului Nobel, a onorat școala din Sântana, în momentul festivității de absolvire a elevilor din clasele a XII-a, unde i s-a acordat și titlul de cetățean de onoare al orașului său natal. Elevii şcolii noastre au prezentat dansuri germane.

http://m.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Rasplata+pentru+savantul+laureat+cu+Nobel+Scoala+unde+a+invatat+

http://m.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Stefan+Hell+la+Santana

Maibaumfest

Oraşul Sântana în sărbătoare

MAIBAUMFEST la Sântana

            Cu ocazia tradiţionalei sărbătoare „Maibaumfest”, care a avut loc în data de 24.05.2015 s-au desfăşurat mai multe evenimente culturale. Manifestarea a avut loc în noul parc „Katharina Ackermann” şi a contribuit la păstrarea tradiţiei minorităţii germane, păstrarea portului, a cântecelor şi dansurilor specifice fiecarei etnii din regiunea noastra, la conştientizarea copiilor şi tinerilor de valoarea tradiţilor culturale în vederea păstrării şi transmiterii lor.

            Alături de elevii şcolii noastre au participat ansamblul „Banat-Ja” din Aradul Nou, ansamblul folcloric „Busuiocul” din Sântana şi copiii de la Clubul Copiilor Sântana, care au oferit un program artistic diversificat.

            Anul acesta ne-au onorat cu prezenţa personalităţi din Germania: preşedintele asociaţiei „Valores” dl. Kerner Johann, preşedintele HOG Sanktanna dl. Lutz Josef, preşedintele HOG Tschanad dna. Huschitt Pauline şi viceconsulul Germaniei la Timişoara dl. Geilhausen Siegfried.

            Ca în fiecare an s-a licitat un miel, iar altul s-a oferit la tombolă. Câştigătorii acestui an au fost Coroi Sara şi Volk Mathias. Cu muzică şi voie bună fanfara „Nădlăcanka” a condus câştigătorii acasă.

            Dorim să mulţumim sponzorilor care an de an sunt alături de noi: SC Romgera Sântana, Brutăria „Cuptorul Vrăjit”, Brutăria „Roland” din Pâncota, EKR Sântana, dl. Nadiu Narcis şi nu în ultimul rând Primăriei Sântana.

Weber Astrid & Reinholz Hermine

Mai multe poze se găsesc pe pagina de Facebook a Primăriei Sântana:
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.977197388971715.1073741832.482960415062084&type=1
Articol în lb. germană pt. Funkforum, Adi Ardelean
http://funkforum.net/print.php?page=ARTICLE&particleid=2675

Fasching

Alljährlich veranstalten wir dieses Fest, doch was bedeutet dieser Tag eigentlich?

Karneval war ursprünglich ein heidnisches Volksfest, das nach dem Winter den Übergang zum Frühling markierte. Eine Theorie besagt, dass so das Ende des Winters gefeiert und der Frühling begrüßt wurde. Man feierte, indem man aß, was vom Winter übrig geblieben war, um zu verhindern, dass die Lebensmittel während des großen Fastens verdarben. Das Tragen von Faschingskostümen und Karnevalsmasken hatte den Zweck, die bösen Wintergeister zu verjagen. 

Eine zweite Erklärung ist, dass das Fest ursprünglich aus Griechenland kommt. Die Griechen feierten Ende Februar ein dreitägiges Fest zu Ehren des Gottes Dionysos (später Bacchus genannt). Dionysos ist der Gott des Weines, der Landwirtschaft, der Fruchtbarkeit, des Spaßes und Tanzes. Beim Dionysos-Fest wurde der erste neue Wein ausgeschenkt. Nach der griechischen Mythologie ist Dionysos während dieses Festivals in einem Schiffskarren in die Stadt Hellas eingefahren. Solche Karren werden auf Latein „carrus navalis" genannt, wovon sich das Wort Karneval ableiten lässt.

Der Begriff Fasching wird vor allem in Bayern und Österreich gebraucht. Das Wort Fasching leitet sich etymologisch vom Fastenschank her, also dem letzten Ausschank alkoholischer Getränke vor der früheren strengen Fastenzeit.

Dieselbe Bedeutung trägt auch der Begriff „Karneval“, abstammend vom Italienischem „carne vale“, was sovile heißt wie „Fleisch ade”, im Sinne, dass dies der letzte Tag vor der Fastenzeit ist, an dem man Fleisch essen kann.

Fasching wird unterschiedlich gefeiert, Musik und Verkleidung spielen dabei eine wichtige Rolle.

In Wirklichkeit jedoch ist Fasching ein Szenario, das wir in Freude feiern, um unsere Persönlichkeit zum Ausdruck zu bringen. Wir verkleiden uns als Piraten, Wikinger, Zauberer, Hexen, Narren usw.

În fiecare an organizăm această serbare, dar ce semnificaţie poartă această zi? Carnavalul a fost la origini o sărbătoare păgână, care marca trecerea de la iarnă la primavera. O teorie presupune că oamenii sărbătoreau astfel sfârșitul iernii, salutând venirea primăverii. Se sărbătorea prin mâncat. Oamenii mâncau bucatele rămase peste iarnă, pentru a evita alterarea acestora pe parcursul perioadei îndelungate de post. Costumele și măștile aveau ca scop alungarea spiritelor rele ale iernii. O altă teorie zice că această sărbătoare ar fi originară din Grecia. Grecii sărbătoreau pe parcursul a trei zile, la sfârșitul lui februarie, în cinstea zeului Dionis (Bachus). Dionis este zeul vinului, al agriculturii, al fertilității, al distracției și dansului. În cadrul acestei sărbători se servea pentru prima data vinul cel nou. După cum spune mitologia greacă, Dionis își făcea apariția cu ocazia acestei sărbători în orașul Hellas într-un car naval festiv, numele latin al acestui car era „carrus navalis“, de unde se presupune că ar deriva denumirea sărbătorii. Conceptul de „Fasching“ se foloseşte în special în Bavaria şi Austria, iar din punct de vedere etimologic derivă de la „Fastenschank“, ceea ce înseamnă ultima oară câd se servesc băuturi alcoolice înainte de postul Paştilor, pe vremuri ţinut cu stricteţe. Aceeaşi semnificaţie o are şi denumirea de „Carnaval“, provenind din italienescul „carne vale“, adică „carne pleacă”, în sensul că după această zi nu se mai serveşte carne pe întreaga perioadă a postului. Fasching-ul se sărbătoreşte în diverse maniere, dar muzica şi travestiul joacă un rol important. În realitate este Fasching-ul un scenariu, pe care îl punem în practică cu multă bucurie, exprimându-ne astfel personalitatea. Ne mascăm în pirați, vikingi, magicieni, vrăjitoare, bufoni şi altele.

Prof. Melanie Raab